Pot spune că sunt doar un om,
Că povestea mea-i ca toate celelalte,
M-am născut, trăiesc și-o să mor,
Și voi fi judecat după fapte.
Dar sigur am drumul meu,
Nu am niciun semn de întrebare.
Câteodată e greu să fiu eu,
Dar nu vreau să fiu un oarecare.
Vreau să cânt, să visez și să râd,
Să nu uit să mă joc câteodată.
Și-atunci când în lume voi pleca
Să nu uit să mă întorc acasă.
Vreau să cânt, să visez și să râd,
Să nu uit să mă joc câteodată.
Și-atunci când în lume voi pleca
Să nu uit să mă întorc acasă.
Și-atâta timp cât mai respir
Vreau să rămân copil,
Vreau să mă bucur de viață,
Că nu se știe când mai vin.
Vreau să beau cât se cuvine,
Să stau cu cine-mi vine,
Să-mi iubesc prietenii
Așa cum mă iubesc pe mine.
Vreau să gust din plăcere,
Să trec peste durere,
Știi că viața oferă doar celui care cere,
Celui care cere.
Și-mi vine câteodată să plec,
S-o las baltă de tot,
Și-atunci îmi amintesc
Că în viață nu există „nu pot”.
Vreau să cânt, să visez și să râd,
Să nu uit să mă joc câteodată.
Și-atunci când în lume voi pleca
Să nu uit să mă întorc acasă.
Vreau să cânt, să visez și să râd,
Să nu uit să mă joc câteodată.
Și-atunci când în lume voi pleca
Să nu uit să mă întorc acasă.
Și-mi vine câteodată să plec,
S-o las baltă de tot,
Și-atunci îmi amintesc
Că în viață nu există „nu pot”.
Vreau să cânt, să visez și să râd,
Să nu uit să mă joc câteodată.
Și-atunci când în lume voi pleca
Să nu uit să mă întorc acasă.
Vreau să cânt, să visez și să râd,
Să nu uit să mă joc câteodată.
Și-atunci când în lume voi pleca
Să nu uit să mă întorc acasă.
Vreau să cânt, să visez și să râd,
Să nu uit să mă joc câteodată.
Și-atunci când în lume voi pleca
Să nu uit să mă întorc acasă.